Saturday, 16 November 2013

Daca Tu-mi zambesti, pot sa se prabuseasca toate in jurul meu...

In ultima vreme mi-e mult prea sete...am adunat atatea ganduri si acum se izbesc intre ele ca niste ghetari de smoala…nu e de mirare ca uneori am migrene gandindu-ma la vase de lut ciobite si strazi inguste unde mi-as intalni mult mai usor dezamagirile mele dimineata...dar asta nu e prea important avand in vedere ca eu nu ma mai trezesc asa dimineata ca atunci cand scriam poezii
Daca nu ti-ar fi pasat nu-mi intindeai covoare pe stanci cand m-au aruncat vulturii plesuvi, nu ma inviai cand au trecut coloniile de dinozauri peste visele mele...
Din oase moarte si o idee pura m-ai framantat din nou ca-n prima zi, de fapt aia a fost prima zi cand te-am vazut zambind...pana atunci nu stiam ca lumea nu e alb negru pentru ca zambesti tu

Oare ce am facut sa ma iubesti asa mult ?

No comments:

Post a Comment