Nopţi ploioase şi pătrăţelele de asfalt minuscule

Te uiţi de sus, de peste nori, de peste durerile de măsele
şi vezi un punct alb cu tenişi mov
ce merge prin ploaie fără umbrelă
aşa nisim niso
sunt eu...
Îţi simt privirea caldă în curcubeie de mângâieri
Tu ştiai că-n oraşul ăsta cu nume ciudat, 
pătrăţelele de asfalt sunt mult mai mici ca-n oraşul meu?
acum eu unde mă mai ascund?